Spre ţărmul viitorului

Avem „privilegiul” îndoielnic să trăim prima pandemie televizată din istoria umanităţii. Fireşte, pandemiile ne-au decimat pe parcursul istoriei, dar nu ne emoţionăm în timp real că un bebeluş din Italia s-a însănătoşit şi nici că în Turcia strazile sunt spălate cu spumă. În fiecare moment avem iluzia că deţinem controlul, ştiind „exact” câţi s-au îmbolnăvit, câţi s-au vindecat şi câţi au murit. „Victoria” unei ţări îndepărtate în lupta împotriva virusului ne umple de speranţă, în timp ce aşteptîm ţinându-ne răsuflarea apariţia unui vaccin miraculos. Dacă în trecut aşteptam minuni din partea sfinţilor, acum asteptăm cu aceeaşi emoţie descoperirile ştiinţei. Inevitabil, omenirea

va supravieţui şi va dobândi o conştiinţă globală, iar dulcile iluzii străvechi ale libertăţii individuale şi ale independenţei naţionale infatuate se vor spulbera sub asaltul globalizării. Chiar dacă se închid graniţele şi ţările se izolează, procesul nu mai poate fi stăvilit pentru că nicio ţară şi niciun individ nu mai poate fi pe cont propriu.

Suntem „frunzele aceluiaşi arbore”, iar acest arbore se numeşte Terra.

Câteva tendinţe schiţate timid în anii precedenţi vor deveni dominante în viitorul post-pandemic.

Astfel, se va amplifica tendinţa de izolare fizică şi de apropiere virtuală. Plăţile vor fi efectuate mai ales online, cumpărăturile se vor face de pe propria canapea, iar vizitarea unui muzeu îndepărtat se va realiza printr-o simplă comandă vocală.

Deoarece tehnologia va deveni mult prea avansată pentru utilizatorul mediu, „asistenţii virtuali” -Siri, Alexa sau Cortana – vor prelua controlul vieţilor noastre şi ne vor „sugera” ce filme să vizionăm, cu ce să ne îmbrăcăm sau când să mergem la medic. Poluarea se va reduce pentru că prezenţa fizică nu va mai fi necesară în multe locuri.

Nu are rost să conduci o maşină de două tone ca să cumperi o pungă cu pufuleţi, când poţi face comanda online şi o poţi primi cu o dronă.

Profesorii şi elevii vor conştientiza că educaţia se poate face de acasă, cu ajutorul tehnologiei. În viitor, „asistenţii personali” vor lua locul cadrelor didactice şi vor asigura un învăţământ „personalizat” de masă. Google şi Facebook ne cunosc mult mai bine decât ne cunoaştem noi înşine şi ne pot oferi ceea ce ne dorim înainte chiar să conştientizăm.

Rolurile într-o familie se vor modifica treptat. Străvechea viziune patriarhală este deja asaltată din toate părţile, deoarece prezenţa tatălui puternic şi autoritar este inutilă în societatea care se făureşte sub ochii noştri. Bărbatul nu mai vânează mamuţi şi nici nu îşi mai învinge în luptă rivalii. Bătaliile acestui mileniu se poartă în sălile de judecată sau de licitaţie, iar femeile sunt cel puţin la fel de eficiente ca bărbaţii. Empatia şi sensibilitatea vor fi mai valoroase decât agresivitatea şi forţa fizică. Copiii se vor adapta spontan la noua realitate şi vor fi un model pentru adulţi.

Eliberaţi de povara muncii fizice şi intelectuale, oamenii îşi vor explora pasiunile, îşi vor dezvolta creativitatea sau pur şi simplu vor consuma produse şi servicii.

Desigur, aceste schimbări „miraculoase” nu ne vor aștepta zâmbind la ieșirea din „starea de urgenţă”. Se vor consolida treptat, vor fi retrageri din calea progresului, vor fi tragedii individuale şi revolte colective, poate chiar războaie, dar drumul este deja trasat. Acest virus este un catalizator al viitorului controlat de inteligenţa artificială care va transforma individul într-o celulă a organismului planetar. Vom supravieţui, dar cu ce preţ?

A consemnat pentru dumneavoastră, Vasile Mihai